Energy Report

În timp ce autoritățile române caută soluții pentru a salva rafinării, în pofida fundamentelor economice care arată o profitabilitate redusă sau negativă a acestora, Europa se pregătește pentru închiderea a 10% din rafinăriile sale. Presiunea scăderii cererii la nivel european și creșterea acesteia pe continentul asiatic, presiunea exporturilor de motorină din SUA, a structurii defectuoase de producție (rafinăriile europene produc în continuare un exces de benzină, pe partea de cerere, motorina este componenta majoritară iar trend-ul se accentuează) se reflectă în marjele de rafinare, elementul esențial în luarea deciziei de a închide sau nu o rafinărie. Numai în România, elementul primordial constă în păstrarea de locuri de muncă, asta chiar și cu costul ineficienței și cu perspectiva realizării de arierate, a căror finalitate este una singură - insolvența, care transferă prețul ineficienței și implicit pierderile și către alte companii furnizoare.

10 din 104

Din cele 104 rafinării de pe continentul european, până în 2020, 10 vor fi închise permanent, rezultă dintr-un sondaj efectuat de Bloomberg în rândul a șase lideri executivi din sector. Nu mai puțin de două treimi din rafinăriile europene au suferit pierderi în 2011. Majorarea cu 50% a exporturilor de motorină ale SUA către Bătrânul Continent s-au adăugat recesiunii europene și au redus marjele de rafinare la 7 dolari pe baril de la 20 de dolari pe baril cît se înregistra în 2008. Structura de producție a acestora este altă cauză. Ele produc în continuare majoritar benzină, deși motorina este responsabilă pentru 75% din cererea de combustibili de pe continent. În plus, rafinăriile europene au acces la materii prime mult mai scumpe decît cele americane sau cele rusești, care mai beneficiază și de un regim fiscal mai favorabil la export. Cererea de combustibili din Europa s-a micșorat de la 15,4 milioane de barili pe zi în 2008 la 13,6 milioane în 2013.

România: 10 rafinării, din care șase ne-operaționale

Spre deosebire de ce cred planificatorii centrali din guvernul de la București, care se supără când aud de închiderea unei noi rafinării autohtone (ultimul caz Arpechim, care este făcută țap ispășitor și pentru Oltchim), România face parte din Europa, iar condițiile de pe piața autohtonă sunt chiar mai dificile decât în Europa Occidentală.

Potrivit Raportul Consiliului de Supraveghere asupra situațiilor financiare individuale ale OMV PETROM, sectorul de rafinare din România este format din 10 rafinării. Șase dintre acestea nu sunt operaționale: Astra, Dărmănești, Petrolsub, Steaua Română (Omnimpex Chemicals), Rafo (Balkan Petroleum) și Arpechim. Restul de patru rafinării: Petrobrazi (Petrom), Petromidia și Vega (Rompetrol, controlată de KazMunayGas), Petrotel (Lukoil) au o capacitate operațională totală de aproximativ 12 mil tone. În 2012, rafinăriile au procesat o cantitate totală de aproximativ 9,3 mil tone țiței, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Marje de rafinare extrem de mici

Situația este însă și mai dificilă în momentul în care analizăm marjele de rafinare ale principalelor rafinării din țara noastră. În pofida unor îmbunătățiri semnificative, Petrom raportează în continuare o marjă de rafinare negativă, de -2,51 dolari pe baril, în trimestrul al patrulea al lui 2012, în timp ce, în urma investițiilor realizare, Rompetrol a atins o marjă de 1,69 dolari pe baril (12,71 dolari pe tonă). Marje mult mai mici decât media de 7 dolari pe baril înregistrată în Europa. În cazul Petrom, "indicatorul marjei de rafinare s-a imbunătățit, ajungând la -2,51 dolari pe baril în principal datorită cotațiilor mai mari la benzina și GPL, contrabalansate parțial de o ușoară creștere a cotațiilor la țiței comparativ cu trimestrul al patrulea al anului 2011". Indicatorul marjei de rafinare calculat de Petrom se bazează pe cotațiile internaționale ale produselor [Augusta] și ale țițeiului Ural precum și pe un set de produse standardizat, tipic rafinăriei Petrobrazi; marjele de rafinare reale realizate de Petrom pot fi diferite față de acest indicator și fata de marjele pieței, ca urmare a mixului diferit de țiței și produse și a condițiilor diferite de operare. Marja netă de rafinare este calculată de Rompetrol Rafinare prin împărțirea profitului operațional (EBITDA) la cantitatea de materie primă.

Rate de utilizare între 80 și 93%

În 2012, Petrom a operat numai rafinăria Petrobrazi, integrată cu activitatea de extracție și având o capacitate operaționala de 4,2 milioane tone/an.

Procesul de închidere al rafinăriei Arpechim, inclusiv procesul de restructurare a angajaților, a continuat cu implementarea de masuri în vederea utilizării viitoare a activelor selectate (în principal infrastructura logistică) ca depozite în cadrul activității de R&M. 

Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost în 2012 de 93%, comparativ cu 83% în perioada similara a anului 2011. Nivelul ridicat al ratei de utilizare se explică prin ajustarea capacității nominale la 4,2 milioane tone pe an de la 4,5 milioane tone pe an, în urma modernizării unității de distilare atmosferica și în vid a țițeiului.

În cazul Rompetrol, gradul de utilizare al capacității de rafinare a fost în ultimul trimestru al anului trecut de 79,83%, mai mare cu 6,53% decât în trimestrul IV 2011, fiind influențat pozitiv de creșterea supusului de materie primă. Cantitatea totală de materie primă procesată de Rafinăria Petromidia în 2012 a fost de 4,05 milioane tone, cu 4% mai mare decât în 2011. În ultimul trimestru al anului, cantitatea procesată de Rompetrol Rafinare a fost de 1,03 milioane tone, cu 35% mai mică comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul condițiilor de piață nefavorabile.

Pentru anul viitor, Petrom estimează că marjele și volumele vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotațiilor internaționale ridicate la țiței și produse petroliere precum și ca efect al revigorării economice ușoare în regiune. Petrom vrea să continue și în acest an a operațiunii de "optimizare a ratei de utilizare a rafinăriei Petrobrazi, în vederea adaptării în funcție de cererea de pe piață și de țițeiul disponibil din producție proprie, menținând, în același timp, un nivel crescut al eficienței energetice și aplicând un management strict al costurilor".

{jathumbnail off}

Prețul benzinei a atins maximum-ul acestui an în Statele Unite ca urmare a restrângerii activității de rafinare în urma închiderii definitive sau temporare, pentru lucrări de întreținere, a unor rafinării, dar și a prețului internațional al țițeiului aflat de opt săptămâni pe un trend ascendent.

Prețul unui galon la benzinăriile de peste ocean s-a majorat cu 2,1%, o majorare de 7,3 cenți, față de nivelul înregistrat cu o săptămână în urmă, ajungând la 3,611 dolari pe galon, cel mai ridicat preț înregistrat din 22 octombrie 2012 și cel mai mare din acest an. Indicii futures ai West Texas Intermediate (WTI) au câștigat mai mult de 10 dolari pe baril din decembrie 2012, iar pe 1 februarie a depășit cea mai lungă serie de aprecieri săptămânală din ultimii opt ani. 

Benzina a urmat și a trendul WTI, rafinăriile fiind confruntate atât cu prețul ridicat al țițeiului, cât și constrânse să își reducă producția și ca urmare a majorării prețului materiei prime. Capacitatea de rafinare a SUA se află la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, mai multe rafinării, precum El Segundo a celor de la Chevron Corp., din apropierea Los Angeles-ului sau LyondellBasell Industries NV’s Houston din Texas închizându-se temporar pentru revizie. 

Phil Flynn, senior market analyst la Prices Futures Group din Chicago, este optimist. "Oferta este mult mai amplă în prezent, iar prețul țițeiului pare că se va reduce. Dacă adăugăm și reactivarea rafinăriilor în urma terminării operațiunilor de revizie, este evident că prețul benzinei ar trebui să scadă", susține acesta, citat de Bloomberg.

Și în România, Petrom a majorat astăzi prețul benzinelor şi motorinelor cu 6 bani pe litru, potrivit Economica.net. Astfel, după scumpire, un litru de benzină Standard 95 costă, la stația Petrom din strada Braşov din București, 6,08 lei, iar benzina Extra 99 a ajuns la 6,50 lei pe litru. Un litru de motorină Standard costă 6,18 lei, iar prețul unui litru de motorină Extra este de 6,41 lei.

Țițeiul Brent a urcat joi la cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele patru luni pe bursa londoneză, majorându-și ecartul înregistrat în raport cu principalul său concurent pe piețele de materii prime, West Texas Intermediate (WTI), pentru cea de șaptea zi consecutivă.

Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vascozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.

WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf, precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.

Rafinăriile americane și-au majorat producția

Cotațiile futures ale Brent-ului au câștigat 0,7%, atingând cel mai înalt nivel din 14 septembrie 2012. Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol al lumii, a produs 9,05 milioane de barili pe zi în luna ianuarie, o cantitate aflată în apropierea nivelului cel mai redus înregistrat din mai 2011.

Drept urmare, rafinăriile americane au fost nevoite să își majoreze producția cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Supraproducție de țiței

“Există un sentiment pozitiv în piață și înalt apetit pentru risc”, a declarat Filip Petersson, de la SEB AB din Stockholm, citat de Bloomberg. În opinia sa, prețul petrolului a crescut peste potențial, cu atât mai mult cu cât, consideră analistul, exista o supraproducție de țiței la nivel global.

Brent-ul cu livrare în luna martie s-a apreciat cu 82 de cenți, până la 117,55 dolari pe baril. Iar volumul tranzacțiilor a fost aproape dublu față de media înregistrată în ultima sută de zile. Ecartul Brent-ului în raport cu WTI a fost de 20, 51 dolari.

WTI cu livrare în luna martie s-a tranzacționat pe NYMEX la 96,77 dolari barilul, iar volumul de tranzacționare a fost cu 21,5% mai redus decât media înregistrată în ultima sută de zile. Prețul barilului de țiței WTI este mai ridicat cu 5,4% față de cel înregistrat anul trecut.

Deficitul de benzina cu care se confrunta cel mai important oras al Statelor Unite, New York-ul, va conduce la majorarea pretului acesteia nu numai in SUA, ci si pe Vechiul Continent. Rafinariile europene se pregatesc sa exporte capacitatea excedentara produsa ca urmare a preferintei europenilor pentru motorina pe coasta de est a SUA ceea ce va afecta si pretul benzinei din Europa.

Indicii futures ai benzinei s-au majorat cu 3,5%, ca urmare a problemelor cu care se confruntă cea de-a doua mare companie de rafinare din State, Hess, atingând cel mai înalt nivel din acest an și cel mai ridicat din octombrie 2012. Majorarea prețului benzinei a antrenat și creșterea cotațiilor petrolului: ICE Brent cu lirare în luna martie a atins un vârf de 114,49 dolar pe baril, în timp ce Nymex WTI, to cu livrare în luna martie s-a situat la 97,82 dolari pe baril.

“Inchiderea rafinăriei Hess din apropierea New York-ului și în special anunțul scurt făcut de acționari (care au comandat un audit intern împotriva managementului companiei - n.r.), a surprins piața”, a declarat Gareth Lewis-Davies, commodity strategist la BNP Paribas, citat de Financial Times.

Rafinăriile europene se pregătesc să acopere deficitul de ofertă din SUA

Efectele se văd nu numai pe continentul american, ci și pe vechiul continent. Prețul benzinei s-a majorat și în Europa, în anticiparea deciziei companiilor de rafinare europene de a aloca o parte din producție pentru acoperirea deficitului de ofertă din nord-estul Statelor Unite ale Americii.

Inchiderea rafinăriei Hess Port Reading este doar ultima dintre veștile negative primite de piață de la sectorul de rafinare de pe coasta de est a SUA. Iar marii consumatori au început să-și ia măsuri de siguranță. Anul trecut, Delta Air Lines, de exemplu, a achzionat de la Phillips 66, o rafinărie în apropiere de Philadelphia, cu o capacitate de rafinare de 185.000 barili pe zi, pentru a-și face hedging pe costurile din ce în ce mai ridicate la combustibili.

Rafinăria de pe coasta de est nu este singura închisă de Hess, compania decizând și încetarea activității rafinăriei din Caraibe.

Norocul New York-ului: excedentul de benzină din Europa

Port Reading, deși nu avea o capacitate de rafinare prea mare, de numai 50.000 de barili pe zi, avea o importanță deosebită pentru furnizarea rapidă de combustibil către cel mai important oraș al SUA, New York. Iar deficitul de benzină cu care se confruntă în prezent New York-ul nu poate fi alimentat de rafinăriile din regiunea vestică și de mijloc a SUA, pentru că deja conductele care leagă această zonă de New York funcționează la capacitate maximă.

New York-ul ar putea apela la rafinăriile din Golful Mexic însă, susțin analiștii, importurile din Europa ar putea fi mai ieftine. În prezent, rafinăriile europene produc mai multă benzină decât solicită piața, ca urmare a deplasării cererii europene predominant către motorină.

In Romania, OMV Petrom a majorat deja, in urma cu doua zile, pretul benzinei, reducand in schimb, pretul motorinei.